Cum trecem peste crizele de isterie ale copiilor?

dragalaseniile lor. Ei sunt intr-o vesnica miscare, arunca prin camera cu jucarii, se lovesc, se trantesc pe jos urland. Perioada de incapatanare este caracterizata prin trecerea copilului de la o stare la alta, cand isi doresc sa se simta protejati sau cand vor sa fie independenti. Ei vor sa fie tot timpul invingatori. Nu stiu sa piarda, nu stiu sa renunte, un motiv foarte bun pentru a face o criza de isterie. Pentru parinti situatia este destul de greu de suportat, pentru ca parintii ignora faptul ca un copil face toate aceste crize de isterie inconstient si nu ca sa-i supere pe ei. Cum poate fi evitata isteria copilului?

Incercati sa controlati dumneavoastra situatia in momentele de criza. Copiii au nevoie de multa intelegere si de aceea nu trebuie sa duceti niciodata o lupta pentru putere, deoarece in orice lupta exista un invingator si un invins, copiii nu pot castiga, iar victoria parintilor ar fi foarte trista.

Fixati limite, dar lasati-i copilului suficienta libertate pentru a explora lumea, doar asa copilul poate capata experienta si poate deveni raspunzator de faptele sale. Este chiar atat de grav daca in loc de carne copilul vrea sa manance legume? Sau daca vrea sa fuga singur prin parc? Sau daca vrea sa va puna un raft intreg in cos la supermarket? Prea multe limite cauzeaza isteriile. Respirati adanc si plecati din locul cu pricina. Nu urlati si nu loviti copilul! Urletele sau bataia nu au calmat nici un copil in plina criza de isterie!

Parintii cauta adesea vinovati, iar primii suspecti sunt chiar ei insisi. Limitele impuse sunt cele care duc aproape intotdeauna la disperare. Si greutatea de a alege (sa vreau ciocolata sau mai bine sa vreau inghetata de ciocolata) poate atrage dupa sine isteria. Copilul invata ca nu poate avea totul, ca trebuie sa renunte la ceva.. Dar nu trebuie uitat ca si noua oamenilor mari ne este foarte greu sa alegem si sa luam decizii uneori, atunci de ce sa cerem acest lucru de la niste copii?