Boboteaza si obiceiurile ei

Boboteaza este a doua sarbatoare mare din an, dupa cea a Sfantului Vasile. Pe data de 6 ianuarie, crestinii praznuiesc Botezul Domnului sau Boboteaza. 

Ce semnifica Boboteaza?

Boboteaza este una dintre cele mai importante sarbatori din an, pentru ca este ziua in care Domnul Iisus Hristos a fost facut cunoscut intregii lumi. Se spune ca la aceasta data, Iisus Hristos, aflat la varsta de 30 de ani, a venit din Galileea la raul Iordan unde Sfantul Ioan Botezatorul ii boteza pe oameni ajutandu-i sa se pocaiasca. Iisus i-a cerut lui Ioan sa-l boteze si pe el, insa acesta l-a recunoscut si l-a prezentat lumii intregi ca fiind insusi Mantuitorul. Imediat ce Ioan l-a botezat pe Iisus, cerurile s-au deschis, Duhul Sfant a coborat asupra lui Iisus, iar Dumnezeu a marturisit Iisus era fiul Lui.(Evanghelia dupa Matei 3,17). Acesta este motivul pentru care Boboteaza mai este cunoscuta si sub numele de “Marea aratare”

Cum sarbatorim Boboteaza?

Foarte importanta este si ziua din ajunul Bobotezei, respectiv ziua de 5 ianuarie. In acesta zi se tine post, unele persoane preferand chiar sa tina post negru toata ziua, Iar altele nu mananca nimic pana in ziua de 6 ianuarie cand pot lua agheazma mare pe stomacul gol. Exista credinta ca cine procedeaza asa va avea noroc tot anul. Batranii spun ca fetele nemaritate daca tin post negru in ajunul Bobotezei, vor avea noroc in casatorie.

Ce este agheazma mare?

Agheazma mare este apa care se sfinteste o singura data pe an, doar in ziua de Boboteaza. Acesta apa are puteri foarte mari, vindecatoare si nu se strica niciodata. Acesta apa trebuie consumata de crestini in cele 8 zile dupa boboteaza.

Pe data de 5 ianuarie, preotii merg in casele oamenilor cu “Botezul” sau cu “Iordanul”, cum mai este numit acest obicei. Oamenii pregatesc din vreme un vas cu apa curata. Preotul toarna in acest vas putina apa sfintita dupa care, cu ajutorul unui manunchi de busuioc uscat, stropeste peretii casei, icoanele, gazdele sfintind astfel locul. Cu apa sfintita din castron oamenii stropeau pomii, vita- de -vie, animalele si pasarile, pentru a fi sanatoase tot anul.
La biserica pe data de 6 ianuarie, Boboteaza incepe cu liturghia de dimineata, apoi la sfarsitul slujbei preotii sfintesc apa, cantand” In Iordan botezandu-te Tu Doamne”.Oamenii iau acasa agheazma mare, din care beau cate putin in fiecare dimineata pe stomacul gol timp de 8 zile pana pe data de 14 ianuarie. Se spune ca cei care iau agheazma mare in aceste zile vor fi feriti de boli tot anul. Daca cumva ramane agheazma mare de la un an la altul aceasta nu se va arunca la intamplare caci e mare pacat. Agheazma mare ramasa este bine sa se duca inapoi la biserica. In cazul in care vreti sa o pastrati in casa si sa o mai luati pe parcursul anului, acest lucru este permis doar daca in ziua respectiva tineti post. 
Dupa intoarcerea de la biserica oamenii sarbatoresc Boboteaza in familie, cu masa bogata ca in ziua de Craciun.

Obiceiuri de Boboteaza:

Nu este bine sa lucrezi in ajunul Bobotezei, si nici sa speli in ziua de Boboteaza.

Nu este bine sa te certi cu cineva in ziua de Boboteaza.

Daca in dimineata ajunului de Boboteaza pomii sunt incarcati cu zapada, se spune ca acestia vor avea rod bogat.

Cine tine post in ajunul Bobotezei, va avea noroc.

Daca in ziua de Boboteaza este ger, anul va fi unul bogat.

Daca fetele nemaritate cad pe gheata in ziua de Boboteaza, se spune ca se vor marita in acel an.